Page 90 - MATINF Nr. 8
P. 90

˘
            90                                        PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU CONCURSURI

                                                                         √
            Solut ,ie.  Avem P = x 1 x 2 . . . x n , unde x k = n + ε k−1  ·  n  n, pentru k = 1, n. Rezult˘a c˘a
                                                n
                                                                                                  2
                    n
            (x k −n) = nε  (k−1)n  = n (deoarece ε = 1), pentru k = 1, n. Numerele complexe 1, ε, ε , . . . , ε n−1
            sunt r˘ad˘acinile de ordinul n ale unit˘t , ii s , i sunt distincte dou˘ cˆate dou˘a, deci s , i numerele complexe
                                               a
                                                                       a
            x 1 , x 2 , . . . , x n sunt distincte dou˘a cˆate dou˘a. Astfel x 1 , x 2 , . . . , x n sunt chiar cele n r˘ad˘acini
                                           n
            complexe ale ecuat , iei (X − n) − n = 0. Aplicˆand Binomul lui Newton, ecuat , ia devine
                              n
                                                                                n n
                                    1
                            X − C nX    n−1  + . . . + (−1) n−1 C n−1 n−1 X + (−1) n − n = 0.
                                                                  n
                                    n
                                                              n
            Folosind ultima relat ,ie a lui Vi`ete, rezult˘a c˘
                                                         a
                                                                           n
                                                              n n
                                                       n
                                P = x 1 x 2 . . . x n = (−1) [(−1) n − n] = n + (−1) n−1 n,
            de unde se deduce us , or c˘a P este un num˘ar natural par.
                                                       ı
            M 154. Fie ABC un triunghi, ψ cercul ˆnscris ˆın triunghiul ABC, de centru I, iar ω cercul
            tangent interior cercului circumscris triunghiul ABC ˆın punctul T s , i tangent la laturile AB s , i
            BC ˆın punctele K, respectiv L (cercul ω se numes , te B-semiˆınscris sau B-mixtliniar ˆınscris
            triunghiului ABC). Fie D punctul de tangent ,˘ al cercului ψ cu latura AC, E al doilea punct de
                                                          a
            intersect ,ie dintre cercul ψ s , i BT, ˆın ordinea de la B spre T, iar F al doilea punct de intersect ,ie,
                   a
            ˆın afar˘ de E, dintre cercul circumscris triunghiului EDI s , i BT.
                Demonstrat ,i c˘ punctele K, F s , i I sunt coliniare.
                              a

                                                                           e
                                                   Emmanuel Antonio Jos´ Garc´ıa, Republica Dominican˘a

                                      a
            Solut ,ie. Este cunoscut c˘
                                          ∢ATI ≡ ∢CTI s , i ∢ATB = ∢CTD


            (a se vedea, de exemplu, E. Chen, Euclidean Geometry in Mathematical Olympiads, MAA
            Press, 2016, pag. 69). Avem ∢BTD = ∢ATC − ∢ATB − ∢CTD. De asemenea, avem
                                                         ◦
            ∢ATB ≡ ∢CTD ≡ ∢ACB s , i ∢ATC = 180 − ∢ABC, deci ∢BTD = ∢BAC − ∢ACB. Mai
            mult, cum IE = ID iar TI este bisectoarea unghiului ∢BTD, rezult˘a c˘a punctul D este
                                       a
            simetricul punctului E fat , ˘ de TI, deci TE = TD s , i astfel
                                                            ◦
                                          ◦
                                       180 − ∢BTD        180 − ∢BAC + ∢ACB           ∢ABC
                 ∢TED = ∢TDE =                        =                            =         + ∢ACB.
                                             2                       2                  2
            Patrulaterul EDIF fiind inscriptibil, rezult˘a c˘a

                                                              ∢ABC
                                         ∢DIF = ∢TED =                + ∢ACB.
                                                                 2

            Pe de alt˘a parte, punctele K, I s , i L sunt coliniare (a se vedea, de exemplu, sursa citat˘a mai
                                                         ∢ABC
                                                                  ˆ
                                                     ◦
            sus), prin urmare ∢AKI = ∢AKL = 90 +                . In patrulaterul AKID unghiul ∢ADI este
                                                            2
            drept, deci
                                                                          ∢ABC       ∢ABC
                                                            ◦
                                ◦
                  ∢DIK = 270 − ∢BAC − ∢AKI = 180 − ∢BAC −                         =          + ∢ACB.
                                                                             2          2
            Astfel rezult˘a c˘ ∢DIF ≡ ∢DIK, prin urmare punctele K, F s , i I sunt coliniare.
                            a
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95