Page 19 - MATINF Nr. 7
P. 19

Trei aplicatii ale Teoremei cosinusului                           1
                               ,



            Mihai Florea Dumitrescu         2



                Teorema cosinusului, al c˘arei enunt , binecunoscut afirm˘a c˘a ˆıntr-un triunghi oarecare p˘atratul
            unei laturi este egal cu suma p˘atratelor celorlalte dou˘a laturi minus de dou˘a ori produsul lor
            multiplicat cu cosinusul unghiului dintre ele, este un rezultat de baz˘a ˆın obt , inerea s , i demonstrarea
            identit˘at , ilor s , i inegalit˘at , ilor geometrice s , i trigonometrice, dar s , i a unor inegalit˘at , i algebrice ˆın
                                                  √
            care aparit , ia unor termeni de forma  a + kab + b sugereaz˘a construirea unor triunghiuri ˆın
                                                     2
                                                                 2
                                                                                          √
                                                                                                       2
                                                                                             2
            care aces , ti termeni s˘a fie lungimi de laturi. De exemplu, un termen de forma  a − ab + b este
            lungimea laturii unui triunghi ˆın care celelalte dou˘a laturi au lungimile a, respectiv b (a, b > 0)
                                                       ◦
            s , i formeaz˘a un unghi avˆand m˘asura de 60 .
                ˆ
                In continuare vom prezenta trei aplicat , ii care exemplific˘a aceste posibilit˘at , i de utilizare a
            Teoremei cosinusului.
                                                                                      ˆ
            Aplicat , ia 1 ( Problema MGO 145 din RMGO, anul IV, nr. 1, 2020). In triunghiul ABC se
            ˆınscrie un semicerc care are centrul pe latura BC s , i este tangent la laturile AB s , i AC. Se
            consider˘a punctele Y ∈ [AC] s , i Z ∈ [AB] astfel ˆıncˆat dreapta Y Z s˘a fie tangent˘a la semicerc.
            Fie CY = y s , i BZ = z. Demonstrat ,i c˘a

                                                                             2
                                               2
                                                        2
                                         (b + c) yz = b − c  2    (bz − cy) + a bc.
                                                                           Francisco Javier Garc´ıa Capit´an

            Solut ,ie.
                Notˇam cu M, N s , i T punctele de tangent , ˇa
            ale semicercului la dreptele AB, AC, respec-
            tiv Y Z, ca ˆın figura al˘aturat˘a. Notˇam s , i
            OM = r, unde O este centrul cercului.





                Evident, avem OM⊥AB s , i ON⊥AC.
                                                                        bc sin A   r · b  r · c
                Deoarece A [ABC] = A [AOB] + A [AOC], rezult˘a c˘a              =      +      , deci
                                                                           2        2      2

                                                          bc
                                                    r =       · sin A.
                                                         b + c


                Avem BM = OB cos B = OMctg B s , i CN = OC cos C = ONctg C.
               1
                Acest articol a fost comunicat la Simpozionul Judet , ean de Matematic˘a ,,Marinescu-Ghemeci Octavian”,
            Edit , ia I, Potcoava, 8 mai 2021.
               2
                Profesor, Liceul ,,S , tefan Diaconescu”, Potcoava, florin14mihai@yahoo.com

                                                           19
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24