Page 22 - MATINF Nr. 4
P. 22

22                                                                     D. Constantin, A.F. S , tefan



            2    Sistemul de inferent , ˘a s , i deduct , ie logic˘a Gentzen


            Definit , ia 4. Se numes , te secvent o pereche de mult ,imi (H, Γ) de formule ˆın care apar numai
            conectivele logice din mult ,imea L \ {↔} . Prima component˘a a perechii se numes , te antecedent,
            respectiv, cea de a doua component˘a se numes , te succedent. Convent ,ional secventul (H, Γ) se
            reprezint˘a prin H =⇒ Γ. Demonstrarea logic˘a a unui secvent de forma (H, Γ) are semnificat ,ia
            c˘a avem mult ,imea de formulele logice din H demostrabil˘a pe baza formulelor logice din mult ,imea
            Γ.

            Observat ,ia 5. Se va pune ˆın evident , ˘a un algoritm de verificare a deduct , iei logice a mult , imii de
            formule logice H pe baza informat , iilor redate de formulele logice din mult , imea Γ prin utilizarea
            unui set de reguli de inferent , ˘a logic˘a specifice sistemului de deduct , ie natural˘a Gentzen.
            Observat ,ia 6. Pentru conectiva logic˘a de echivalent , ˘a se utilizeaz˘a exprimarea semantic echivalent˘a
            la nivel logic prin care o formul˘a logic˘a de forma (β ↔ γ) se substituie cu ((β → γ) ∧ (γ → β)),
            adic˘a avem: (β ↔ γ) ≡ ((β → γ) ∧ (γ → β)).
            Definit , ia 5. Secventul H =⇒ Γ este secvent axiom˘a dac˘a H ∩ Γ 6= Ø.

            Definit , ia 6. Secventul H =⇒ Γ este secvent ˆıncheiat dac˘a mult ,imile componente cont ,in numai
            propozit ,ii elementare; H ∪ Γ ⊂ V .



            2.1     Regulile de inferent , ˘a Gentzen


            Definit , ia 7. Regulile de inferent ,˘a Gentzen sunt:
                    H=⇒Γ∪{α}
             G1.               ( regula negat , iei la stˆanga);
                  H∪{(¬α)}=⇒Γ
             G2.   H∪{α,β}=⇒Γ   ( regula conjunct , iei la stˆanga);
                  H∪{(α∧β)}=⇒Γ
             G3.  H∪{α}=⇒Γ, H∪{β}=⇒Γ   ( regula disjunct , iei la stˆanga);
                      H∪{(α∨β)}=⇒Γ
             G4.  H∪{β}=⇒Γ, H=⇒Γ∪{α}   ( regula implicat , iei la stˆanga);
                      H∪{(α→β)}=⇒Γ
                    H∪{α}=⇒Γ
             G5.               ( regula negat , iei la dreapta);
                  H=⇒Γ∪{(¬α)}
                  H=⇒Γ∪{α}, H=⇒Γ∪{β}
             G6.                       ( regula conjunct , iei la dreapta);
                      H=⇒Γ∪{(α∧β)}
             G7.   H=⇒Γ∪{α,β}   ( regula disjunct , iei la dreapta);
                  H=⇒Γ∪{(α∨β)}
             G8.   H∪{α}=⇒Γ∪{β}  ( regula implicat , iei la dreapta).
                  H=⇒Γ∪{(α→β)}
            unde H, Γ sunt mult ,imi arbitrare de formule; α, β ∈ FORM.

            Observat ,ia 7. Regulile Gentzen definesc modalit˘at , ile de descompunere ˆın formule de adˆancime
            mai mic˘a, a formulelor selectate din mult , imile antecedent/succedent. Se observ˘a c˘a pentru
            o formul˘a selectat˘a, regula Gentzen aplicabil˘a exist˘a ¸si este unic˘a s , i anume este definit˘a
            de conectiva principal˘a corespunz˘atoare formulei s , i de provenient , a ei (antecedent respectiv
            succedent). Regulile G1, G2, G5, G7 s , i G8 vor fi referite ca reguli de tipul 1, respectiv regulile
            G3, G4 s , i G6 sunt reguli de tipul 2.
            Exemplul 5. Presupunem c˘a formula selectat˘a este


                                        θ = (((α → β) ∨ ((¬α) → γ)) → (β ∨ γ))
            s , i S = H ∪ {θ} =⇒ Γ. Atunci regula Gentzen aplicabil˘a este G4 s , i rezult˘a  S 1 ,S 2  unde
                                                                                           S
                        S 1 = H ∪ {(β ∨ γ)} =⇒ Γ, S 2 = H =⇒ Γ ∪ {((α → β) ∨ ((¬α) → γ))} .
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27