Page 29 - REVISTA MATINF Nr. 5
P. 29
Protocoale 29
Router-ele folosesc protocoalele de rutare pentru a face schimb de tabele de rutare sau pentru
ˆ
a partaja informat , ii de rutare. In interiorul unei ret , ele, cel mai cunoscut protocol folosit pentru a
schimba informat , ii de rutare ˆıntre router-e (din aceeas , i ret , ea) este Routing Information Protocol
(RIP), care apart , ine unei categorii numite Interior Gateway Protocol (IGP). El calculeaz˘a
distant , a pˆan˘a la destinatar exprimˆand-o ˆın num˘arul de noduri (router-e sau hop-count) prin
care se trece. RIP permite router-elor s˘a fac˘a schimb de tabele de rutare la fiecare 30 de secunde.
Un dezavantaj al acestui protocol este c˘a necesit˘a o conectare permanent˘a ˆıntre router-ele vecine
iar schimbul de tabele consum˘a o parte din l˘at , imea de band˘a. Dac˘a aceasta nu este suficient de
mare, traficul va avea de suferit.
Pentru a ajuta router-ele s˘a determine ce cale s˘a foloseasc˘a ˆın transmiterea datelor, RIP se
bazeaz˘a pe un concept numit vector-distant , ˘a (distance-vector). De fiecare dat˘a cˆand un pachet
trece printr-un router c˘atre o nou˘a ret , ea, se consider˘a c˘a a trecut de un hop. O cale care are un
hop-count egal cu patru ˆınseamn˘a c˘a pachetul trebuie s˘a treac˘a prin patru router-e pentru a
ajunge la ret , eaua care cont , ine destinatarul. Dac˘a exist˘a mai multe rute c˘atre destinat , ie, atunci
router-ul va alege pe aceea care are un hop-count minim.
Deoarece vectorul distant , ˘a are un singur element de analiz˘a, nu rezult˘a c˘a ruta furnizat˘a
este s , i cea mai rapid˘a. Alte elemente pot s˘a influent , eze luarea deciziei, cum ar fi l˘at , imea de
band˘a, capacitatea de trecere (throughput) la diferite momente, etc. exist˘a protocoale de rutare
care analizeaz˘a aceste informat , ii. Cu toate acestea, RIP r˘amˆane ˆınc˘a foarte popular s , i este
implementat de multe router-e, poate s , i datorit˘a faptului c˘a a fost primul protocol cu aceast˘a
funct , ie.
O alt˘a problem˘a care poate s˘a apar˘a dac˘a este folosit RIP-ul este atunci cˆand destinat , ia este
prea ˆındep˘artat˘a pentru a fi atins˘a. RIP limiteaz˘a num˘arul maxim de hopuri la cincisprezece.
Dac˘a nu se poate ajunge la destinat , ie cu acest num˘ar, atunci se concluzioneaz˘a c˘a ret , eaua nu se
poate accesa.
Se poate ment , iona c˘a un router suport˘a ˆın acelas , i timp mai multe protocoale de rutare
s , i actualizeaz˘a permanent tabelele pentru cel mai cunoscute protocoale rutabile. Aceast˘a
particularitate permite router-ului s˘a transmit˘a pachete de la diferite protocoale rutabile pe
aceeas , i leg˘atur˘a fizic˘a.
Serviciu de ret , ea f˘ar˘a conexiune
O mare parte din serviciile unei ret , ele
sunt realizate f˘ar˘a conexiune (connectionless).
Fiecare pachet este tratat separat, ceea ce
ˆınsemn˘a c˘a pot ajunge pe rute diferite la
destinat , ie. Ele vor fi ˆıns˘a reasamblate de
c˘atre destinatar dup˘a primirea ˆıntregului set.
Destinatarul nu este contactat ˆınainte de tri-
mite un pachet.
O comparat , ie se poate face cu sistemul pos , tal; expeditorul pune o scrisoare la pos , t˘a f˘ar˘a s˘a
ˆıl anunt , e pe destinatar. Acesta va afla de scrisoare atunci cˆand o va primi.
Serviciu de ret , ea cu conexiune
Serviciul de ret , ea cu conexiune (connection-oriented) stabiles , te o leg˘atur˘a direct˘a ˆıntre
expeditor s , i destinatar ˆınaintea ˆınceperii transferului de date. Dac˘a leg˘atura nu poate fi