Page 29 - REVISTA MATINF Nr. 5
P. 29

Protocoale                                                                                     29



                Router-ele folosesc protocoalele de rutare pentru a face schimb de tabele de rutare sau pentru
                                           ˆ
            a partaja informat , ii de rutare. In interiorul unei ret , ele, cel mai cunoscut protocol folosit pentru a
            schimba informat , ii de rutare ˆıntre router-e (din aceeas , i ret , ea) este Routing Information Protocol
            (RIP), care apart , ine unei categorii numite Interior Gateway Protocol (IGP). El calculeaz˘a
            distant , a pˆan˘a la destinatar exprimˆand-o ˆın num˘arul de noduri (router-e sau hop-count) prin
            care se trece. RIP permite router-elor s˘a fac˘a schimb de tabele de rutare la fiecare 30 de secunde.
            Un dezavantaj al acestui protocol este c˘a necesit˘a o conectare permanent˘a ˆıntre router-ele vecine
            iar schimbul de tabele consum˘a o parte din l˘at , imea de band˘a. Dac˘a aceasta nu este suficient de
            mare, traficul va avea de suferit.

                Pentru a ajuta router-ele s˘a determine ce cale s˘a foloseasc˘a ˆın transmiterea datelor, RIP se
            bazeaz˘a pe un concept numit vector-distant , ˘a (distance-vector). De fiecare dat˘a cˆand un pachet
            trece printr-un router c˘atre o nou˘a ret , ea, se consider˘a c˘a a trecut de un hop. O cale care are un
            hop-count egal cu patru ˆınseamn˘a c˘a pachetul trebuie s˘a treac˘a prin patru router-e pentru a
            ajunge la ret , eaua care cont , ine destinatarul. Dac˘a exist˘a mai multe rute c˘atre destinat , ie, atunci
            router-ul va alege pe aceea care are un hop-count minim.
                Deoarece vectorul distant , ˘a are un singur element de analiz˘a, nu rezult˘a c˘a ruta furnizat˘a
            este s , i cea mai rapid˘a. Alte elemente pot s˘a influent , eze luarea deciziei, cum ar fi l˘at , imea de
            band˘a, capacitatea de trecere (throughput) la diferite momente, etc. exist˘a protocoale de rutare
            care analizeaz˘a aceste informat , ii. Cu toate acestea, RIP r˘amˆane ˆınc˘a foarte popular s , i este
            implementat de multe router-e, poate s , i datorit˘a faptului c˘a a fost primul protocol cu aceast˘a
            funct , ie.
                O alt˘a problem˘a care poate s˘a apar˘a dac˘a este folosit RIP-ul este atunci cˆand destinat , ia este
            prea ˆındep˘artat˘a pentru a fi atins˘a. RIP limiteaz˘a num˘arul maxim de hopuri la cincisprezece.
            Dac˘a nu se poate ajunge la destinat , ie cu acest num˘ar, atunci se concluzioneaz˘a c˘a ret , eaua nu se
            poate accesa.

                Se poate ment , iona c˘a un router suport˘a ˆın acelas , i timp mai multe protocoale de rutare
            s , i actualizeaz˘a permanent tabelele pentru cel mai cunoscute protocoale rutabile. Aceast˘a
            particularitate permite router-ului s˘a transmit˘a pachete de la diferite protocoale rutabile pe
            aceeas , i leg˘atur˘a fizic˘a.

                Serviciu de ret , ea f˘ar˘a conexiune

                O mare parte din serviciile unei ret , ele
            sunt realizate f˘ar˘a conexiune (connectionless).
            Fiecare pachet este tratat separat, ceea ce
            ˆınsemn˘a c˘a pot ajunge pe rute diferite la
            destinat , ie. Ele vor fi ˆıns˘a reasamblate de
            c˘atre destinatar dup˘a primirea ˆıntregului set.
            Destinatarul nu este contactat ˆınainte de tri-
            mite un pachet.


                O comparat , ie se poate face cu sistemul pos , tal; expeditorul pune o scrisoare la pos , t˘a f˘ar˘a s˘a
            ˆıl anunt , e pe destinatar. Acesta va afla de scrisoare atunci cˆand o va primi.

                Serviciu de ret , ea cu conexiune

                Serviciul de ret , ea cu conexiune (connection-oriented) stabiles , te o leg˘atur˘a direct˘a ˆıntre
            expeditor s , i destinatar ˆınaintea ˆınceperii transferului de date. Dac˘a leg˘atura nu poate fi
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34