Page 30 - REVISTA MATINF Nr. 5

30 M. Cristea

realizat˘a, niciun transfer nu are loc. Un exemplu poate fi sistemul de telefonie unde mai ˆıntˆai se
realizeaz˘a o leg˘atur˘a direct˘a ˆıntre apelant s , i apelat dup˘a care se trece la efectuarea convorbirii.

Serviciul de ret , ea f˘ar˘a conexiune se mai numes , te s , i comutare de pachete. Deoarece acestea
folosesc diferite rute, unele dintre ele pot s˘a nici nu ajung˘a. Criteriile de select , ie a rutei pot s˘a
difere de la un moment la altul, mai ales la protocoalele de rutare mai performante (nu RIP!).
Serviciul de ret , ea cu conexiune se mai numes , te s , i comutare de circuit. Se creeaz˘a un circuit
virtual care este ment , inut atˆata timp cˆat este nevoie pentru transferul datelor, dup˘a care este
ˆıntrerupt. Toate pachetele vor folosi aceeas , i cale.
Internetul este o imens˘a ret , ea f˘ar˘a conexiune ˆın care pachetele sunt manevrate de IP.
Protocolul TCP, care apart , ine nivelului 4 din modelul OSI, poate s˘a adauge serviciul de
conexiune care implic˘a sigurant , ˘a ˆın livrarea datelor.

IP este un serviciu de ret , ea f˘ar˘a conexiune; fiecare pachet este tratat independent. De
exemplu, dac˘a se descarc˘a un fis , ier cu aplicat , ia FTP, IP nu va trimite fis , ierul ˆıntr-un mare
ˆ
flux de date. Fiecare poate avea o rut˘a diferit˘a de a celorlalte, sau se pot chiar pierde. In
aceste situat , ii intervin protocoalele nivelului Transport din modelul OSI care vor determina ce
pachete s-au pierdut s , i vor cere retransmiterea. Tot la nivelul transport se va realiza reordonarea
pachetelor chiar dac˘a acestea au sosit la momente diferite.
Particularit˘at , i ale tabelelor de rutare

Cu ajutorul tabelei de rutare un dispozitiv de ret , ea cum ar fi puntea sau switch-ul, leag˘a o
adres˘a IP de adresa fizic˘a. Acestea intr˘a in tabel˘a numai dac˘a dispozitivul care posed˘a este
,,v˘azut” ˆın ret , ea ˆın mod direct, f˘ar˘a intermediari. Se cunoas , te foarte put , in sau deloc despre ce
este ,,dincolo” de ret , eaua proprie.
Router-ele construiesc tabele care descriu toate ret , elele conectate la ele. Dac˘a s-ar memora
date numai despre vecinii router-elor, atunci mecanismul de select , ie a rutei nu ar funct , iona
ˆ
eficient. In tabelele router-elor se g˘asesc informat , ii despre ret , ele aflate la multe hopuri distant , ˘a;
cu cˆat acest num˘ar este mai mare cu atˆat alegerea rutei este mai bun˘a.

Exist˘a situat , ia ca un router s˘a primeasc˘a un pachet a c˘arui destinat , ie s˘a nu se g˘aseasc˘a ˆın
tabela de rutare. Pentru aceste cazuri el trebuie s˘a fie configurat cu o adres˘a implicit˘a unde
va livra pachetele; de obicei acestea se vor livra c˘atre un router cu mai multe conexiuni care
s˘a aib˘a o perspectiv˘a mai larg˘a despre ret , elele din jurul lui. Dac˘a nici acest router nu g˘ases , te
adresa destinatarului ˆın tabele, atunci pachetul se ignor˘a.
O alt˘a situat , ie ˆın care router-ul nu poate s˘a livreze mai departe un pachet ester atunci
cˆand nu cunoas , te adresa MAC a urm˘atorului router. Se va proceda analog cu o stat , ie dintr-o
ret , ea local˘a, dar ˆıntre router-e. Pe interfat , a unde dores , te s˘a transmit˘a pachetul, router-ul va
transmite un ARP request. Aceast˘a cerere va ajunge la router-ul unde se dores , te transmiterea
pachetului, care va r˘aspunde cu un ARP reply ˆın care a pus s , i propria adres˘a MAC.
Rutare indirect˘a

Prin mecanismul numit Proxy ARP o
gazd˘a care nu cunoas , te adresa MAC a des-
tinatarului va primi din partea router-ului
adresa MAC a interfet , ei care conecteaz˘a
(sub)ret , eaua gazdei respective. Router-ul cu
acest rol poart˘a numele de default gateway.