Page 109 - REVISTA MATINF Nr. 5

ISTORIOARE DIN LUMEA MATEMATICII SI A
,
INFORMATICII

Carl Friedrich Gauss, ,,. . .teoria numerelor este regina

matematicii”

Stelian Corneliu Andronescu 1

Carl Friedrich Gauss s-a n˘ascut la 30 aprilie 1777 ˆın Braunschweig s , i a decedat la 23 februarie
1855 ˆın G¨ottingen. Genialul matematician a spus: ,,matematica este regina s , tiint , elor, iar teoria
numerelor este regina matematicii”, un adev˘ar us , or de acceptat s , i greu de contestat.

Vom puncta cˆateva aspecte din viat , a s , i din deosebita sa activitate s , tiint , ific˘a.
Un adev˘arat geniu ˆın matematic˘a, Gauss s , tia s˘a adune ˆınc˘a de la vˆarsta de trei ani, cˆand a
ˆınceput s˘a corecteze socotelile tat˘alui s˘au. C.F. Gauss a fost nevoit s˘a ˆınvet , e singur calculul
ˆ
algebric, deoarece p˘arint , ii s˘ai nu aveau posibilitatea de a se ocupa de educat , ia lui. In 1792,
cu aprobare de la Ducele de Braunschweig, a intrat la Colegiul Carolinum, iar ˆın 1795 la
Universitatea G¨ottingen.
Marele matematician a scris lucr˘ari ˆın mai multe domenii, precum matematic˘a s , i fizic˘a, dar
s , i geodezie s , i astronomie. Lui Gauss ˆıi dator˘am metoda ,,construirii unui poligon cu 17 laturi
folosind numai rigla s , i compasul”. Opera sa se axeaz˘a pe teoria numerelor, fiind considerat
creatorul acestui domeniu. A studiat teoria conguent , elor f˘acˆand distinct , ie ˆıntre congruent , ele
algebrice s , i cele transcendente s , i indicˆand o metod˘a direct˘a pentru rezolvarea congruent , elor
binome; de asemenea a dat prima demonstrat , ie riguroas˘a a legii de reciprocitate p˘atratic˘a
ˆ
ˆın anul 1825. In algebr˘a, ˆın teza de doctorat a demonstrat teorema fundamental˘a a algebrei.
ˆ
In anul 1801 a publicat cartea ,,Disquisitiones Arithmeticae”, un studiu sistematic al teoriei
numerelor, lucrare ce a stat la bazele dezvolt˘arii moderne a acestei teorii.
ˆ
In lumea matematicii a r˘amas faimos urm˘atorul dialog de la distant , ˘a dintre Carl Fiederich
Gauss s , i Niels Henrich Abel. Abel spune despre Gauss c˘a este ca vulpea care ˆıs , i s , terge urmele
din nisip cu coada. Replica lui Gauss a fost: niciun arhitect care se respect˘a nu las˘a schela dup˘a
ce s , i-a finalizat cl˘adirea.
ˆ
In anul 1807, genialul matematician va pleca la G¨ottingen, preluˆand postul de Director al
Observatorului, motivul plec˘arii fiind uciderea ˆın lupt˘a a Ducelui de Braunschweig. Red˘am ˆın
continuare citatul din prefat , a c˘art , ii ,,Disquisitiones Arithmeticae”, din care reiese recunos , tint , a
lui Gauss fat , ˘a de binef˘ac˘atorul s˘au, dar s , i pasiunea extraordinar˘a pentru matematic˘a.

SERENISIMULUI PRINT , S , I LORD CHARLES WILLIAM FERDINAND
¨
DUCE DE BRAUNSCHWEIG S¸l LUNEBURG
PREALUMINATE PRINT¸,
1
Lect. univ. dr., Universitatea din Pites , ti, corneliuandronescu@yahoo.com

109