Page 101 - MATINF Nr. 4

ISTORIOARE DIN LUMEA MATEMATICII SI A
,
INFORMATICII

Joseph-Louis Lagrange, ,,piramida grandioas˘a a

stiintelor matematice”
,
,

Stelian Corneliu Andronescu 1

Plecˆand de la ideea c˘a Matematica a fost s , i r˘amˆane nu numai o s , tiint , ˘a, sau o colect , ie de
rezultate concludente pentru cunoas , terea uman˘a, ci s , i un Proces Uman, de enorm˘a intensitate
intelectual˘a s , i adesea emot , ional˘a, vom puncta cˆateva aspecte din viat , a s , i activitatea s , tiint , ific˘a a
marelui matematician J.-L. Lagrange (1736-1813). Lagrange s-a n˘ascut la Torino dintr-o familie
care era part , ial de origine francez˘a pe linie patern˘a. Tat˘al s˘au, care init , ial fusese bogat, reus , ise
s˘a risipeasc˘a toat˘a averea familiei, l˘asˆandu-s , i fiul f˘ar˘a nicio mos , tenire. Ulterior Lagrange avea
s˘a spun˘a: ,,Dac˘a as , fi mos , tenit vreo avere, probabil nu mi-as , fi b˘atut capul cu matematica”. La
Torino, Lagrange a tr˘ait primii 30 de ani ai viet , ii sale, finalizˆandu-s , i studiile ˆın 1755 s , i fiind
numit profesor la S , coala Regal˘a de Matematic˘a s , i Artilerie. Interesul pentru matematic˘a a
ap˘arut la Lagrange ˆın urma studierii unor c˘art , i mai vechi ale lui E. Halley, ˆın care se vorbes , te
despre folosirea algebrei ˆın optic˘a. La vˆarsta de 18 ani, ˆın anul 1754 Lagrange public˘a primul s˘au
articol despre analogia ˆıntre expresia dezvolt˘arii binomului lui Newton s , i expresia derivatelor de
ordin superior pentru produsul a dou˘a funct , ii. Este singurul articol care nu este scris ˆın francez˘a,
ˆ
toate celelalte note, articole s , i memorii fiind scrise ˆın francez˘a. In anul 1759 a contribuit la
constituirea Academiei Regale de S , tiint , e din Torino.

ˆ
In anul 1764, Lagrange a obt , inut un premiu al Academiei de S , tiint , e din Paris, ulterior
obt , inˆand alte premii ˆın anii 1766, 1772, 1774, 1778.

Tot ˆın aceast˘a perioad˘a, a avut o bogat˘a corespondent , ˘a cu L. Euler, pe care ˆıl informa despre
progresele sale s , tiint , ifice. Euler a fost impresionat de rezultatele remarcabile ale lui Lagrange,
propunˆand alegerea ca membru al Academiei din Berlin, acest lucru petrecˆandu-se ˆın anul 1756.

Dup˘a ce Euler a plecat la St. Petersburg, Lagrange i-a succedat ˆın pozit , ia de director al
Departamentului de matematicii ˆıncepˆand cu 6 noiembrie 1766. Cu aceast˘a ocazie Frederic
cel Mare, cel mai mare rege al Europei cum el ,,modest” spunea despre sine, l-a salutat pe
Lagrange, declarˆand c˘a este o mare cinste s˘a aib˘a la Curtea sa pe cel mai mare matematician.
La Berlin, Lagrange a r˘amas pentru 21 de ani. Aici a lucrat ˆın mai multe direct , ii, amintind doar
abordarea unor probleme de teoria numerelor: descompunerea unui num˘ar pozitiv ˆıntr-o sum˘a
de patru p˘atrate, o generalizare a teoremei lui Wilson s , i probleme de algebr˘a: rezolvarea prin
radicali a unor ecuat , ii de gradul cel mult patru, realizˆand un prim pas ˆın dezvoltarea teoriei
grupurilor, continuat˘a de Galois.

Dup˘a moartea regelui Frederic cel Mare, ˆın anul 1787, Lagrange accept˘a o invitat , ie din
Frant , a,unde r˘amˆane pentru ultimii 26 de ani ai viet , ii sale. La Paris devine membru al Academiei
1
Lect. univ. dr., Universitatea din Pites , ti, corneliuandronescu@yahoo.com

101